Măsuri sociale ale statului și consecințele lor

Posted by

„Je traverse la rue, je vous en trouve [du travail]” Emmanuel Macron

În experiența de analiză financiară la nivelul unei companii globale cu entități pe 4 continente m-am confruntat cu mai multe efecte ale măsurilor sociale luate de diverse guverne din jurul lumii. Aceste măsuri având ca scop imediat reducerea inegalităților sau redistribuirea averii au ignorat consecințele venite din mediul de afaceri și efectele pe termen lung asupra populației.

Expozițiunea

Anual directori regionali, de țară sau de fabrică vin la sediul central al companiilor multinaționale unde lucrează și își prezintă realizările din anul curent, lecțiile învățate și planul pe anul următor. Acest proces de revizuire și planificare e prezent în multe companii cu prezență globală, de la Exxon la Toyota și de la H&M la L’Oreal. În cadrul acestor întâlniri se iau decizii care afectează de la câteva sute până la zeci de mii de angajați din jurul lumii. Voi descrie câteva măsuri luate de guverne din jurul lumii și cum au afectat în cele din urmă chiar oamenii pe care doreau să-i ajute.

Monopolul asupra electricității

Directorul unei uzine tehnologice dintr-o țară dezvoltată din estul Asiei vine la sediul central al companiei europene unde lucrează pentru a-și prezenta realizările din anul care urmează să se încheie și pentru a expune planul său pentru anul care urmează. Uzina tehnologică a sa are câteva sute de angajați și se bazează foarte mult pe echipamente performante dar care au câțiva ani vechime. Uzina este situată aproape de capitala țării, iar acum 30 de ani când a fost deschisă era una dintre cele mai ieftine din perspectiva forței de muncă, dar acum angajații sunt mai scumpi și mai greu de găsit comparativ cu uzinele similare din estul Europei sau din centrul Asiei, așa că multinaționala a investit din ce în ce mai puțin în tehnologii noi acolo.

În vara anului curent guvernul local care are încă monopolul asupra companiei de electricitate a decis creșterea prețului pe kW pentru a salva din pierderile companiei. Deși țara este destul de liberalizată din punct de vedere al ușurinței de a face afaceri guvernul a ales să mențină monopolul asupra unor industrii, cum ar fi utilitățile (electricitate, apă). Creșterea prețului pe kW urma să acopere pierderile companiei fără ca guvernul să afecteze alte bugete, cum ar fi cel al asigurărilor sociale.

Planul operațional al directorului de uzină era unul ambițios, avea de gând să mărească producția cu 3% micșorând costurile cu 1%, reușea să facă acest lucru prin idei inovative aduse de tinerii ingineri din uzină și printr-o mai bună planificare a producției. Planul său a fost dat peste cap atunci când directorul financiar i-a dat vestea legată de creșterea prețului la electricitate, resursă de care absolut toate activitățile din uzină erau dependente. În acest context creșterea producției cu 3% venea cu un extra cost de 3%, productivitatea uzinei fiind nulă. Acest nou plan prezentat la sediul central nu s fost găsit ca fiind atractiv, iar CEO-ul companiei l-a mandatat pe director să crească producția cu 3% dar cu costuri cel mult egale cu cele din anul curent, fie prin reducerea cu 2 a numărului de ingineri (tinerii inovativi), fie reducerea cu 6 a numărului de muncitori din linia de producție. Un target imposibil de atins fără ajutorul inginerilor, așa că directorul și echipa de management locală au ales a doua variantă.

Creșterea salariului minim

O companie mutinațională cu sediul în Marea Britanie a achiziționat în urmă cu câțiva ani o fabrică dintr-o țară din America Centrală. Țara era renumită pentru ușurintă de a face afaceri, de a te dezvolta și de a încheia contracte de muncă foarte ușor, fără riscuri de ambele părți. La sfârșitul anului anterior alegerile au fost câștigate de un partid social-democrat care a promis creșterea salariilor și a pensiilor.

Directorul fabricii era un inginer cu expriență care fusese recrutat de către compania britanică în urmă cu patru ani și avea rezultate extraordinare fiind chiar propus pentru o promovare anul următor pe o poziție regională ca vice-președinte pentru America de Nord și Centrală la sediul regional din Dallas, Texas.

Noul guvern social-democrat a luat decizia de a mări pensiile și salariile bugetarilor, dar și de a crește salariul minim pe economie cu 25%, astfel încât companiile private nu puteau oferi pentru un job full-time un salariu mai mic. Nu vom analiza efectele asupra pieței muncii sau economiei subterane, ci doar efectele măsurii creșterii salariului minim asupra companiei descrise.

La întâlnirea anuală pentru prezentarea planului fabricii pentru anul următor directorul general și directorul financiar al fabricii au menționat și efectul creșterii salariului minim, care afecta direct aproape 100 de angajați și prin efectul de domino încă 600 care aveau salarii cu până la 50% mai mari decât fostul salariu minim și care cu siguranță vor cere măriri. Impactul în profitul companiei urma să fie în jurul sumei de 400 de mii de GBP. Această măsură incontrolabilă pentru managementul local al fabricii a atras totuși critici din partea CEO-ului care a decis înghețarea noilor angajări în fabrica din America Centrală, iar în următorii trei ani mutarea unor volume de producție către o fabrică din America de Sud. De asemenea s-a decis reducerea numărului de angajați din fabrică cu 15%. Toate acestea cu scopul de a menține profitul companiei la același nivel cu cât mai puține resurse pierdute. Practic măsura de creștere a salariului minim a dus la creșterea salariilor unor angajați, pierderea locului de muncă pentru alții și instabilitate pentru alți angajați ai companiei pentru următorii ani.

Exemplele sunt aproape identice cu două situații pe care le-am întâlnit în ultimul an în compania în care lucrez, iar munca susținută alături de directorii financiari locali nu a fost ușoară pentru a alinia nevoile companiei cu realitatea de pe piața muncii locale. Uneori managementul local trebuie să ia ca atare schimbările guvernului, fără a avea puterea de a influența introducerea unei noi taxe sau modificarea prețului unui monopol al statului, iar opțiunile pe care le au sunt limitate. Compania va trebui să rămână productivă și profitabilă, dar și atractivă pe piața muncii locală și pentru proprii angajați, iar munca managementului pentru a balansa cele două obiective nu este deloc ușoară.

19 Octombrie 2018

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *