O problemă de moralitate

Posted by

„The threat is nearly invisible in ordinary ways. It is a crisis of confidence. It is a crisis that strikes at the very heart and soul and spirit of our national will. We can see this crisis in the growing doubt about the meaning of our own lives and in the loss of a unity of purpose for our nation.”

Paragraful de mai sus este din discursul lui Jimmy Carter din iulie 1979, într-un moment greu pentru societatea americană. Jimmy Carter un președinte de stânga venit poate prea repede la putere, a adus panouri solare la Casa Albă și a fost deschizător de drumuri în decriminalizarea canabisului. Economia americană a fost însă foarte afectată în timpul administrației Carter, stagflația (combinație de inflație și creștere a șomajului) la care s-au adăugat presiunile OPEC au creat un mediu neprielnic pentru măsurile social-democrate ale lui Carter.

În România de astăzi nu există presiuni ale unor alianțe între țări străine, șomajul e aproape de minime istorice post-decembriste, inflația pe primul loc în UE pare să fie singura care semnalizează probleme structurale. Dar la fel ca în America lui Carter din 1979 amenințarea crizei de la noi nu este una foarte vizibilă în viața de zi cu zi. Avem o problemă în societate, dar nu o problemă concretă, directă spre care să putem să arătăm cu degetul. Avem o serie de tragedii destul de izolate și singulare, care nu descoperă o criză majoră, nu e foamete, nici război.

Avem totuși o problemă de moralitate. La guvernare se află un grup de oameni care nu ne reprezintă. Acest grup nu a venit cu o serie de idei pentru noi, nu a venit cu măsuri majore care să propulseze România din coada țărilor Uniunii Europene undeva mai sus.

Există o radicalizare în societatea românească, din ce în ce mai multă lume e preocupată de politică dar distanța creată de atmosfera partizană prelungită crește. Oamenii noi din politică, noua generație din societate, oameni care au intrat în câmpul muncii în timpul președinției lui Băsescu sau mai târziu, dar și studenții cu preocupări în viața politică văd această problemă. Tânăra generație cu porți deschise către informație direct la vârful degetelor are o altfel de moralitate. Fără să vorbim de stânga sau de dreapta, unele principii sunt comune, aproape universale, nu vrem să se mai dea mită, vrem competență și merit nu relații și clientelism, vrem modele nu doar oameni puși pe bază de loialitate.

Trăim conduși de un grup de oameni care nu reprezintă valorile țării, nu numai ale generației, PSD-ALDE nu are intelectuali care să-i susțină, nu are sindicate adevărate în spate, nu au o cultură sau o istorie care să le justifice prezența la putere. Au votul oamenilor sau mai veridic lipsa votului, clasa politică nu a dat suficiente alternative în 2016 pentru ca PSD-ALDE să nu guverneze. Majoritatea nu a votat așa că au câștigat cei care s-au organizat cel mai bine, cei cu experiență, care știu să profite de politica partizană din România. Problema de moralitate este un blam al poporului atât față de cei care guvernează cât și față de el însuși pentru lipsa de opțiuni create și pentru lipsa de vigilență la urne.

24 August 2018

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *