Cum apare o criză economică?

Posted by

„Nu din bunăvoința brutarului, măcelarului sau berarului trebuie să ne așteptăm masa, ci de la grija lor pentru propriul interes” Adam Smith

Citatul de mai sus nu se predă aproape nicăieri în ciclul obligatoriu al învățământului din România, deși orice om ar trebui să-l știe și să-l înțeleagă înainte de vârsta de 14 ani. Adam Smith ne spune că noi putem cumpăra pâine, carne și bere de la magazine, brutării, consignații sau supermarketuri pentru că cei care le produc și cei care le vând fac asta din interesul lor propriu.

Economia e complexă, dar o putem înțelege datorită oamenilor ca Adam Smith, care a scris și a gândit acum două secole, când nu exista industria auto sau industria petrolieră.

Cum se creează prețurile în piață

Pentru ca fiecare dintre noi să ne primim veniturile, fie că sunt ele salarii, chirii sau dividende trebuie să se întâmple în jurul lumii un lanț de evenimente care trebuie să aibă o anumită intensitate și o anumită regularitate.

Practic, salariile din orașele mari din România sunt date de prezența crescută a business-urilor acolo, de educația peste medie a angajaților, de posibilitatea de a face profit, de eficiența forței de muncă și de poziționarea României ca nivel de trai și nivel al prețurilor față de celelalte țări din lume. De ce există centre de servicii IT în București sau Cluj și de ce corporațiile nu s-au dus să deschidă aceleași centre în Etiopia, Bangladesh sau Maroc? Pentru că oamenii sunt mult mai pregătiți în București sau Cluj, pentru că mediul social-politic le permite deschiderea unui business aici cu destulă ușurință și uneori și datorită apropierii geografice (statistic cele mai multe corporații care au centre în România sunt din Europa).

Formarea salariului ca preț se face prin întâlnirea cererii cu oferta. Să spunem că angajatorul caută un software engineer, pentru asta merge în piață și găsește 4 candidați foarte buni. Compania e dispusă să ofere un salariu între 8500 și 11000 de lei lunar, iar cerințele jobului sunt pentru un candidat cu cel puțin 7 ani experiență. Fiecare candidat își spune în cadrul întâlnirii cu angajatorul experiența și prețul cerut (salariul), cel mai eligibil urmând să primească o ofertă. Dacă cea mai bună dintre ei are 10 ani experiență iar așteptările sale sunt de 12000 de lei lunar, atunci când compania o să ofere maximum din bugetul lor, adică 11000, ea are posibilitatea să refuze, știind că poate obține mai mult în piață.

Pentru ca o companie să poată asigura atât un loc de muncă bine plătit cât și produse ieftine către piață ea trebuie să fie integrată în economia globală. Iar asigurarea prețurilor mici depinde de un număr mare de evenimente ce trebuie să aibă loc concomitent și regulat.

Dacă ne imaginăm că suntem un absolvent de politehnică cu vârsta între 25 și 35 de ani, lucrăm pentru o corporație care produce utilaje industriale. Avem un salariu peste salariul mediu din țară și vrem să ne achizițonăm o mașină nouă de la un brand german.

Ce trebuie să se întâmple pentru ca mașina germană nouă pe care o cumpărăm noi in 2020 să ajungă la un preț „de la 14000 de euro” așa cum pretinde dealer-ul. În primul rând trebuie să existe o piață în România, trebuie să fi existat alți cumpărători aici pentru ca dealer-ul să vină cu această ofertă. În al doilea rând, costul de producție al mașinii, transportul, toate taxele și comisionul dealer-ului trebuie să fie mai mici decât prețul pe care îl primim în ofertă. Totodată fabrica care produce mașina trebuie să funcționeze, liniile de producție să fie în stare bună, muncitorii să se prezinte la locul lor de muncă și toată organizația producătorului să-și facă datoria pentru ca mașina să ajungă la timp și în stare perfectă.

Prețul de 14000 de euro este perfect pentru că dacă avem o mașină mai veche o putem vinde și folosi banii pentru achiziție, sau dacă nu putem folosi economiile sau un credit bancar pe nu mai mult de cinci ani. Nu e un efort extraordinar pentru venitul pe care îl avem.

Costul de producție al mașinii depinde însă de foarte mulți factori. Într-o mașină intră zeci de mii de componente, care vin de la sute sau poate mii de furnizori. Cele mai multe fabrici auto fac doar asamblarea, în timp ce aproape toate activitățile non-core sunt subcontractate. Pentru ca fabrica din Germania să asambleze mașina la timp, toți furnizorii trebuie să livreze componentele la timp, să nu existe probleme de calitate și liniile de producție să funcționeze excelent. Costul de producție la un nivel acceptabil pentru producător depinde de toate aceste aspecte. Dacă unul dintre furnizori are probleme cu o linie de producție și întârzie livrarea cu două săptămâni, acest lucru afectează atât durata de livrare a mașinii cât și costul ei de producție. Evident prețul nu se poate schimba, toate costurile adiționale fiind suportate de producător sau de furnizori. În realitate toate aceste probleme se întâmplă concomitent, într-o companie cu venituri de zeci de miliarde de dolari pe an, un lanț de aprovizionare format din zeci de mii de furnizori și sute de mii de angajați problemele sunt zilnice, dar controlabile.

Așa cum zicea și Adam Smith nu dealer-ul, producătorul sau furnizorul de componente ne dau mașina din considerația lor pentru noi ci pentru că își urmăresc propriul interes.

Complexitate

În cazul în care unul dintre furnizori se confruntă cu o grevă ce durează de patru săptămâni, organizată de un sindicat puternic într-una din cele mai mari fabrici ale lor, acest lucru poate împiedica producția pe toată durata grevei. De obicei protestele au tendința să devină violente, iar sindicaliștii au nefericita inspirație de a bloca accesul la fabrică, la liniile de producție sau la stocurile din depozite.

Acest lucru afectează capacitatea de producție a companiei și automat și pe cea a clienților acesteia. Fabrica de automobile din Germania își amână livrările cu trei săptămâni, iar veniturile li se înjumătățesc pentru trimestrul respectiv, profitul scade și el în același timp. Pe lângă fabrica din Germania furnizorul afectat de grevă mai are de livrat și către o fabrică din Spania a unui producător francez și către Coreea de Sud pentru alți doi producători. Toți sunt afectați. La finalul trimestrului rezultatele prezentate investitorilor aduc un impact negativ asupra acțiunilor acestor producători auto. Pentru că în anul respectiv s-au vândut mai puține mașini guvernele din statele respective au colectat mai puține venituri din impozite și taxe, iar acum au probleme în a plăti bugetarii sau pensiile, așa că se împrumută sau îngheață temporar salariile bugetarilor.

Acum să ne imaginăm că nu e vorba doar de o fabrică a unui furnizor, poate că impactul unei greve de o lună poate să fie atenuat de o politică prevăzătoare a companiilor. Să ne imaginăm că o țară sau o regiune întreagă își întrerupe producția, din cauza unui război sau a unei pandemii, timp de două luni.

Acest lucru, în funcție de nivelul economic și industrial al regiunii afectează profund economia locală și de ce nu chiar și cea mondială. Imaginați-vă efectul descris mai sus dar pe o scară mult mai largă, când mult mai multe piețe și companii au de suferit. Când producția industrială din toata lumea e afectată pentru că fabricile dintr-o anumită țară sau regiune sunt blocate pentru o lună sau două. Veniturile scad, profiturile la fel, colectarea statului scade. Atât companiile cât și statul vor lua măsuri, poate unele drastice, pentru a evita impactul. Pot fi concedieri, tăieri de salarii, de pensii sau chiar închideri complete ale fabricilor. Pot fi consecințe pentru sute de mii sau milioane de oameni. Cu siguranță, acest tip de criză financiară nu are ca substrat o bulă speculativă și putem spune că ne vom reveni după câteva luni sau un an. Dar măsurile luate de lideri în perioada de criză pot afecta mult atât viețile noastre de zi cu zi cât și structura economiei.

Cu toate astea, să ne gândim la efectele coronavirusului și cât afectează economia mondială blocarea provinciei Hubei timp de aproape două luni? Dar în cazul în care și alte zone sau orașe din lume vor fi puse în carantină?

Principala preocupare ar trebui să fie legată de sănătatea noastră și a celor din jur și orice criză economică viitoare ar trebui să fie pe locul doi.

3 Martie 2020

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *